31 - Sfarsit de primavara...

Arunca piatra de astazi,

uita si dormi. Daca este lumina,

ai s-o zaresti maine,

inaintea zorilor, preschimbata in soare.

[asa... ca un dar pentru toti cititorii blogului...]

Ganduri de week-end

Pe lumea asta ori te banalizezi, ori innebunesti.

Daca cineva iti cere socoteala pentru ceva, tu vei tine minte si-i vei cere si tu socoteala pentru altceva.

Cand un caine este tinut in lant si, intamplator, apare apare un alt caine lasat liber, cel inlantuit il latra cu atata ura ca l-ar ucide; lasati-l liber si vor deveni prieteni...

Juan Ramon Jimenez

Te-am cunoscut, caci privind

urma lasata pe carare,

m-a durut inima peste care calcai.

Am alergat nebun; toata ziua in cautare,

precum un caine fara stapan.

... Plecasesi, plecasesi! Si talpile tale

calcau peste inima mea

intr-o fuga fara sfarsit

de parca ea ar fi fost drumul

ce pentru totdeauna te rapea.

Destinatar: micului PREZENT!

Ce zici de primavara asta? Intr-adevar, e greu sa mori (si nu numai primavara).

Visam odata, intr-o noapte fara somn, ca m-am intalnit cu o piatra, m-am asezat langa ea si... m-a dus cu ea prin adancuri, sa vad cum e si pe-acolo.

Pesemne ca nu ma mai intorc niciodata. Pesemne ca uit foarte repede tot ce-a fost. Imi voi aduce aminte de tot, de tot,... altadata, candva. Acum e Primavara si, dupa atata soare, nimic nu se poate clinti!

Ionescu

EUGEN Ionescu:

Suvenir

Aiurit

si aburit,

cum eram,

tot ma iubeam.

In strachina, natang,

implantam piciorul stang,

si nu calcam destept

nici cu piciorul drept.

Dar printre nori

alergam usor

iar daca ma-ncurcam de stele

le culegeam, ca niste mere.

Cum eram,

tot ma iubeam.

Scriu...

Un om investit cu iubire nu numai ca are un rost, ci este el insusi un rost. Oamenii care iubesc sunt rostul lui Dumnezeu. Altfel, cum ar avea ceva vreun rost?

...............................

Nu stiu incotro ma indrept, dar pe bucata mea de timp (ca pe un covor fermecat - nu stiu daca fermecatul meu covor poate tine doi sau mai multi oameni, dar din moment ce e fermecat, nu cred sa-l intereseze cine stie ce numarul "calatorilor") ma sufoc de fericire stiind ca Dumnezeu se milostiveste si ma poarta bland in suflul sau, in respiratia care-mi sustine plutirea. Poate-i chiar aerul pe care-l inspira Dumnezeu, ca apoi sa-l expire si sa se prefaca intr-o alta "insipiratie". nu e vina nimanui ca murim. Totul e foarte simplu si firesc. El trebuie sa respire, nu? Noi suntem inca in El. Nu ne-a respirat, nu ne-a alungat. Inca nu ne-am pierdut unii de altii. Unul de altul.

...............................................

Desi nu inteleg multe (de ce mor copiii?!?, de ce, cu toate ca mor, oamenii raman tot singuri si indiferenti, Doamne, indiferenti...), am certitudinea ca Dumnezeu nu poate fi decat armonia, binele, ne-raul.

...............................................

"E dur sa mori primavara" zice dragul de jacques Brel. O fi mai usor toamna?

Amintirea de azi

Am mers pe drum. Cum se sucesc lucrurile, retrograd si nedrept! Cum am reusit sa raman cu ipoteza, cu posibilitatea, cu improbabilitatea, si in toate caut constanta, singura ramasa in mediul antropizat in care stau. Si in care eu nu mai exista, s-a disipat. Dar intotdeauna este tu.

O poezie

Mi-aş vrea veşmântul rupt din cerul pur,
Ţesut din aur şi argint şi umbre,
Tivit cu soare, noapte şi azur,
Şi cu paing de raze şi penumbre,
Şi la picioare-aş vrea să ţi-l aştern,
Dar sunt sărac - şi nu am decât vise!
Să calci uşor când visele se cern,
Căci calci pe vise - şi pot fi ucise!

Momentul

"Pentru ca nu ma pot opri sa mor,

S-a oprit Moartea sa ma astepte."

Emily Dickinson

Oricat de poetic suna versurile de mai sus, de fapt nimeni nu asteapta pe nimeni. Viata mai ales nu asteapta. Nu te asteapta nimeni sa cresti, sa fii pregatit sa mergi la facultate, sa iti iei un serviciu, sa te insori, sa mergi la razboi, sa ai responsabilitati...

Viata ne vine fara instructiuni de folosire. Utile, de altfel, ca cele din avion - in caz de depresurizare, fiti nesimtiti! Nimeni nu asteapta sa urci muntele mai repede. Si vine norul, vine ploaia, vine iarna, vin fiarele...

Acum si aici e locul in care sa fii fericit. "Aseaza-te cu dansa sub luna de clestar/Caci maine poate luna te va cata-n zadar" suna sfatul lui Khayyam catre indragostitul care isi tine iubita de mijloc. El pare a avea mai multa dreptate.