miercuri, 12 ianuarie 2011

Zori

La vremea aceea eram un amant timorat, iar tu o amanta conventionala, prea adeseori grabita, prea adeseori patrunsa de acest rol pe care îl credeai privilegiul tau: cel al distribuitorului de plăceri mereu reinnoite.
Altceva cautam eu: aveam chef de seductie tandra, nu de asalturi frenetice. Dinamismul tau arzator mă obosea. Rezerva mea te dezamagea.

Iubirea mea interzisa,
Tovarasa mea de plăcere,
Prietena clipelor mele de veselie,

As vrea sa te conduc intr-o divagatie de barbat bland si visator, cu inima tandra si sufletul pustiit. Sa te iau cu mine pentru a ma inspira, dar şi pentru ca pari interesata de propunere. Ma pregătesc să fiu lizibil, dar daca nu voi mai fi deloc astfel, sa nu fii suparata pe mine, va fi numai si numai din vina ta…
Dă-mi mana, mana ta subtire, mai mica decat a mea, dar şi mai calda, mana care are rabdare sa invete sa fie îndeajuns de blanda… Urmeaza-ma in camera asta calduta, intima, aproape obscura, in care ne poarta incomprehensibilul hazard pe amandoi, fara a avea de dat socoteala nimanui, fara grija timpului care trece.

marți, 4 ianuarie 2011

La viata!

Mi-am promis ca anul asta sa ma rup de tot ce a fost. Pentru Dumnezeu, nu pot sa ma transform intr-o asteptare! Iar daca o fac, sa astept fericirea, nu obliagtoriu un anume om.
Asa incat, 2011 va insemna din nou plimbari prin parc ori pe plaja, noianele de stele care asteapta sa fie admirate ca satele de pe deal, oamenii pe care vreau sa ii redescopar, visele pe care mi le-am furat atatea luni singur.
De fapt, da - asta ma intreb: oare avem dreptul sa ne luam singuri ceea ce poate fi al nostru, sa nu ne imbracam in mantia destinului, ci in cea a nefericirii? Cine sa ne dea dreptul asta?
La multi ani, anule, si lasa-ma sa re-traiesc!